CONSILIUL LEGISLATIV
Aviz nr. 211 / 2015
AVIZ
referitor la propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat
Analizând propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.B680 din 10.02.2015,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, intervențiile legislative vizând, potrivit Expunerii de motive, punerea de acord cu Deciziile Curții Constituționale nr.1519/2011, respectiv nr.297/2014, având în vedere faptul că într-un stat de drept, coerența, predictibilitatea și conformitatea legislației cu Constituția României sunt deziderate care justifică intervenția legiuitorului. Această modificare legislativă este cu atât mai justificată, cu cât de la momentul publicării deciziilor Curții Constituționale, mai sus-invocate, în Monitorul Oficial și până în prezent a trecut un timp relativ lung.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispozițiile art.73 alin.(3) lit.h) din Constituția României, republicată. În aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Constituție, prima Cameră sesizată este Senatul.
2. La Expunerea de motive, semnalăm că intervențiile legislative sunt justificate prin necesitatea aplicării Deciziilor Curții Constituționale nr.1519/2011, respectiv nr.297/2014, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art.21 alin.(1) și ale art.25 alin.(2) din Legea nr.51/1995. Precizăm că aceste norme nu fac obiectul intervențiilor legislative aduse Legii nr.51/1995 prin prezenta propunere legislativă, fiind necesară reformularea corespunzătoare a Expunerii de motive.
3. La art.I, pentru o informare completă partea introductivă trebuie reformulată, astfel:
Art.I. - Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.98 din 7 februarie 2011, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează, după cum urmează:.
4. Ca observație de ordin general, în acord cu exigențele tehnicii legislativi, recomandăm ca părțile dispozitive ale punctelor subsumate art.I să fie reformulate conform următoarelor modele:
Articolul ... se modifică și va avea următorul cuprins:;
Alineatul... al articolului ... se modifică și va avea următorul cuprins:;
La articolul ..., litera ...) se modifică și va avea următorul cuprins:;
La articolul ... alineatul (...), litera ...) se modifică și va avea următorul cuprins:;
După articolul ... se introduce un nou articol, art. ..., cu următorul cuprins:;
După alineatul (..) al articolului ... se introduce un nou alineat, alin. ..., cu următorul cuprins:;
La articolul ... alineatul (...), după litera ...) se introduce o nouă literă, lit. ...), cu următorul cuprins:.
5. La art.I pct.2, referitor la norma propusă pentru art.3 alin.(3), pentru rigoarea exprimării, sintagma art.3 alin.(1) lit.c) și d) din Lege se va reda sub forma alin.(1) lit.c) și d).
Totodată, semnalăm că textul este similar cu al art.92 alin.(2) din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Uniunii Naționale a Barourilor din România nr.64/2011, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce constituie un paralelism legislativ, procedeu interzis de art.16 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Formulăm prezenta observație și pentru art.I pct.3, în ceea ce privește textul propus pentru art.5 alin.(9), care este similar cu art.180 alin.(3) din Statutul profesiei de avocat.
6. La art.I pct.5, având în vedere că se dorește modificarea în întregime a unui articol, textul propus pentru acesta va fi precedat de sintagma Art.26, observație valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.I pct.7.
7. La art.I pct.7, referitor la norma propusă pentru art.39 alin.(1), prin care avocații sunt exceptați de la asimilarea cu funcționarii publici sau cu persoanele prevăzute de art.308 din Codul penal, semnalăm că nu se poate asimila noțiunea de funcționar public din materia penală cu aceea prevăzută de Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De altfel, distincția dintre cele două noțiuni în materia penală, respectiv administrativă, a fost realizată recent de Curtea Constituțională.
În acest sens, semnalăm că, prin Decizia Curții Constituționale nr.2 din 15 ianuarie 2014 cu privire la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.5 și art.II pct.3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și a articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, s-a stabilit că Semnificația noțiunii de funcționar public din dreptul penal nu este echivalentă cu cea de funcționar din dreptul administrativ. Așa cum s-a arătat și în literatura juridică, potrivit legii penale, noțiunile de funcționar public și de funcționar au un înțeles mai larg decât acela din dreptul administrativ, datorită atât caracterului relațiilor sociale apărate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cât și faptului că exigențele de apărare a avutului și de promovare a intereselor colectivității impun o cât mai bună ocrotire prin mijloacele dreptului penal. În doctrină s-a mai arătat că, în legea penală, funcționarul este definit exclusiv după criteriul funcției pe care o deține sau, cu alte cuvinte, dacă își exercită activitatea în serviciul unei unități determinate prin legea penală, supus unui anumit statut și regim juridic.
Totodată, s-a precizat că excluderea persoanelor care exercită profesii liberale din sfera de incidență a răspunderii penale în materia infracțiunilor de serviciu și de corupție nu constituie un criteriu obiectiv în funcție de care se poate justifica intervenția legiuitorului. Așa fiind, Curtea apreciază că determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidența normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic în baza căruia care se prestează respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana în cauză și autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public.
În ceea ce privește textul propus pentru art.39 alin.(6), recomandăm revederea normei, deoarece de plano se instituie o soluție prin care avocații nu vor mai putea fi trași la răspundere pentru opiniile juridice ale lor, indiferent dacă acestea au fost realizate cu sau fără respectarea legislației. Totodată, semnalăm că ipoteza juridică propusă pentru art.39 alin.(6) se regăsește în ipotezele propuse pentru alin.(5) al aceluiași articol.
8. La art.I pct.8, având în vedere faptul că alineatele propuse a fi introduse la art.40 nu au legătură tematică între ele pentru a fi reglementate în cadrul aceluiași articol, recomandăm ca acestea să constituie articole distincte.
9. La art.I pct.11, semnalăm că nu se precizează articolul și alineatul în cadrul căruia urmează a fi introdusă lit.c1).
Reiterăm această observație și pentru art.I pct.21.
10. La art.I pct.12, referitor la textul prevăzut pentru art.56 alin.(2) lit.b), pentru un spor de rigoare normativă, recomandăm înlocuirea sintagmei ale adunării generale prin sintagma ale adunării generale a baroului.
La lit.h), recomandăm reformularea expresiei și autorizează funcționarea acestora, deoarece nu se înțelege autorizarea cărei entități este vizată.
11. La art.I pct.14, semnalăm că se folosește abrevierea C.A.A, fără ca anterior aceasta să fie explicitată.
12. La art.I pct.19, referitor la textul prevăzut pentru art.64 alin.(1) lit.a1), pentru o exprimare specifică stilului normativ, sugerăm înlocuirea sintagmei în condițiile art.65 alin.(1) din Lege prin sintagma potrivit prevederilor art.65 alin.(1).
13. La art.I pct.22, semnalăm că art.66 din actul normativ de bază nu este structurat în alineate. Ca urmare, partea dispozitivă se va reformula astfel:
22. La articolul 66, după litera f) se introduce o nouă literă, lit.f1), cu următorul cuprins:.
14. La art.I pct.23, semnalăm că ordinea firească în care trebuie menționate literele care urmează a se modifica este cea alfabetică, și anume o), p) și r).
15. La art.I pct.24, în ceea ce privește textul propus pentru art.66 lit.ț), pentru rigoarea exprimării, sintagma aplicarea corectă a Legii nr.51/1995 se va înlocui cu sintagma aplicarea corectă a prezentei legi.
La lit.u), semnalăm că se folosește abrevierea INPPA, fără ca, anterior, aceasta să fie explicitată.
16. La art.I pct.25-27, pentru o informare corectă, este necesar să se precizeze alineatul art.68 în cadrul căruia urmează a fi introduse noi litere, respectiv alin.(1).
17. La art.I pct.28, în ceea ce privește norma propusă pentru art.85 alin.(11), pentru corectitudinea redactării, sintagma aliniatul (1) se va scrie sub forma alin.(1).
De asemenea, pentru precizia exprimării, sugerăm înlocuirea sintagmei prevăzut de Codul de procedură fiscală cu sintagma prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
18. La art.I pct.29, în ceea ce privește norma propusă pentru art.85 alin.(2), pentru rigoarea redactării, abrevierea OUG se va scrie sub forma Ordonanța de urgență a Guvernului nr..
19. La art.I pct.31, recomandăm reformularea normei propuse pentru art.86 alin.(4) deoarece, în actuala redactare, are un caracter tautologic.
20. La art.I pct.34, referitor la norma propusă pentru art.93 alin.(1), din considerente gramaticale, termenul Municipiul se va reda cu inițială mică.
21. Referitor la intervențiile propuse la art.I pct.37 și 38, considerăm că acestea ar putea fi comasate într-un singur punct, cu următorul cuprins:
După articolul 111, se introduce un nou capitol, Capitolul VIII1, alcătuit din art.1111 - 1117, cu următorul cuprins:
«Capitolul VIII1
Infracțiuni și sancțiuni
(..... se vor reda textele propuse pentru art. 1111 1117)».
22. La art.I pct.38, fără a ne pronunța asupra oportunității incriminării anumitor fapte drept infracțiuni, semnalăm următoarele:
a) Infracțiunea prevăzută la art.1111 reprezintă, de fapt, o variantă agravată a infracțiunii incriminate la art.278 din Codul penal (Încălcarea solemnității ședinței). Dincolo de analiza referitoare la oportunitatea agravării pedepsei în cazul în care faptele prevăzute de text sunt săvârșite față de avocat în comparație cu situația în care respectivele fapte sunt săvârșite față de una dintre celelalte categorii de participanți la ședința de judecată sau față de toate aceste categorii, apreciem că, pentru o mai bună sistematizare normativă, varianta agravată ar fi trebuit prevăzută tot în Codul penal, alături de infracțiunea-tip.
b) Precizăm că o faptă similară celei propuse spre incriminare la art.1112, săvârșită împotriva judecătorului sau a organului de urmărire penală a fost prevăzută de art.276 din Codul penal, sub denumirea marginală Presiuni asupra justiției. Menționăm că această normă a fost abrogată prin Legea nr.159/2014, în Expunerea de motive precizându-se că libertatea de exprimare este un drept fundamental, inviolabil, garantat de art.30 din Constituție, care ar fi îngrădit prin respectiva incriminare. Având în vedere opțiunea de politică penală a legiuitorului exprimată recent, sugerăm reanalizarea, sub acest aspect, a incriminării propuse la art.1112.
c) La art.1113 semnalăm că dispozițiile propuse dublează incriminarea prevăzută la art.279 alin.(4) din Codul penal, instituind astfel o reglementare paralelă, interzisă de normele de tehnică legislativă. Precizăm că art.279 alin.(4) din Codul penal, normă asupra căreia nu se intervine legislativ prin prezentul proiect, prevede că dispozițiile alin.(1)-(3) ale articolului (care incriminează fapte similare celor prevăzute la art.1113 alin.(1), (2) și (4) propuse prin proiect), se aplică în mod corespunzător și faptelor comise împotriva unui avocat în legătură cu exercitarea profesiei.
Întrucât incriminarea din nou, în legea specială, a unei infracțiuni prevăzute în Partea Specială a Codului penal nu este corectă, ar trebui ca art.1113 să fie eliminat.
Totodată, la alin.(4), pentru precizia exprimării, sintagma rude apropiate trebuie explicitată.
d) Referitor la art.1114, precizăm că prin Legea nr.187/2012 - intrată în vigoare la 1 februarie 2014 - pedeapsa prevăzută pentru respectiva infracțiune (incriminată în prezent în cuprinsul art.60 alin.(6) din Legea nr.51/1995) a fost stabilită ca fiind închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda. Având în vedere opțiunea de politică penală a legiuitorului exprimată recent, sugerăm reanalizarea, sub acest aspect, a incriminării propuse la art.1114.
Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru infracțiunea propusă la art.1115, pentru care, în prezent, potrivit art.26 alin.(1) din Legea nr.51/1995 coroborat cu art.348 din Codul penal, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
e) În ceea ce privește fapta prevăzută drept infracțiune la art.1115, semnalăm că unele din activitățile prevăzute la art.3 pot fi exercitate, ope legis, și de alte categorii profesionale, precum consilierii juridici și notarii. Ca urmare, pentru ca norma propusă să nu intre în conflict cu actele normative care reglementează profesiile menționate mai sus, recomandăm înlocuirea sintagmei oricărei activități prevăzută la art.3 din prezenta lege cu expresia oricărei activități de asistență juridică specifică profesiei de avocat și prevăzută la art.3.
f) În ceea ce privește fapta prevăzută drept infracțiune la art.1116, apreciem că aceasta reprezintă, de fapt o tentativă la infracțiunea prevăzută la art.1115. Este adevărat că nimic nu împiedică legiuitorul să incrimineze tentativa drept infracțiune de sine‑stătătoare, însă modalitatea aleasă prin proiect este discutabilă. Avem în vedere faptul că incriminarea este construită pe structura infracțiunii prevăzută la art.367 din Codul penal - Constituirea unui grup infracțional organizat, iar modificările aduse textului sunt insuficiente. Astfel, din coroborarea normelor propuse pentru alin.(1) și (3) rezultă că, în concepția legiuitorului, asocierea în scopul exercitării oricărei activități specifice profesiei de avocat ar fi echivalentă cu noțiunea de grup infracțional autorizat, reglementare în mod evident eronată. Este necesară, de aceea, reanalizarea și reformularea corespunzătoare a normei propuse pentru art.1116.
23. La art.I pct.39, semnalăm că, de lege lata, art.113 este structurat în 4 alineate. Ca urmare, noul alineat care se dorește a fi introdus trebuie marcat ca alin.(5), și nu ca alin.(41).
24. La art.II, pentru o exprimare specifică stilului normativ, propunem reformularea textului, astfel:
Art.II. - Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.98 din 7 februarie 2011, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.